Sănătatea psihică continuă să fie neglijată în detrimentul celei fizice. Afecțiunile psihice sunt învăluite în prejudecăți și mituri, care fac dificilă diferențierea informațiilor adevărate și utile, de cele incorecte. Lipsa de discuții în spațiul public, precum și a educației la școală sau acasă, legată de psihicul nostru face ca cei mai mulți să fim neștiutori când vine vorba de psihicul nostru. Facem greșeli la termeni de bază, precum: psihiatrie, psihologie, psihioterapie și consiliere psihologică, pe care îi utilizăm ca sinonime, deși sunt concepte complet diferite.
Ce este consilierea psihologică?
Cuvântul consiliere își are originea în latinescul „consulere”, care înseamnă a sfătui. Psihologia reprezintă știința (logos) care cercetează și explorează psihicul uman. Astfel, consilierea psihologică reprezintă o ramură a psihologiei, care îmbină informațiile și pregătirea științifică din acest domeniu, cu oferirea de sfaturi și sprijin.
Obiectivul este ca oamenii să-și modifice comportamentul și pentru a găsi soluții la problemele cu care se confruntă. Cu alte cuvinte, un consilier psihologic pune în practică teoria psihologică, materializând-o în sfaturi, exerciții și evaluări, ce ajută clienții să își rezolve problemele.
Consilierea psihologică este tipul de intervenţie psihologică prin care o persoană poate beneficia de autocunoaştere, dezvoltare personală, optimizare comportamentală. O persoană poate apela la consiliere psihologică în anumite situaţii de criză sau în momentul luării unor decizii importante. Aceasta se focalizează mai mult asupra unor aspecte din viaţa prezentă a persoanei luându-se în seamă într-o măsură mai mică evenimente din trecutul acesteia.
Tipuri de consiliere pentru care mă poți solicita:
Consiliere pentru adulţi
Consiliere de cuplu
Consiliere pentru adolescenţi
Consiliere pentru copii
Motive posibile ale solicitărilor:
- Adulţi care trec prin perioade dificile – stimă de sine redusă, teama de a lua decizii, probleme de adaptare la locul de muncă, lipsa de organizare, probleme persistente în interacțiunea cu oamenii, divorţ etc.; Cupluri aflate în situaţii de criză – dificultăţi în comunicare, infidelitate etc;
- Cupluri aflate în situaţii de criză – dificultăţi în comunicare, infidelitate etc;
- Părinţi care simt că au pierdut legătura cu copiii lor;
- Adolescenţi care manifestă comportamente dezadaptative: dificultăţi în a-şi face prieteni, de adaptare în colectivități, de a se integra, de a lua decizii în privinţa carierei;
- Copii care manifestă comportamente dezadaptative: inadaptare la grădiniţă, şcoală, probleme de relaţionare cu educatoarea, învăţătoarea, profesorii, colegii etc.